- Blocaj în negocierile pentru formarea noului guvern
- La 35 de ani de la Revoluție, dosarul crimelor din acele zile zace în justiție
- Klaus Iohannis, de Ziua Victoriei Revoluției – „România este într-un moment de cumpănă"
- Elenei Lasconi: „România trebuie să se desprindă de un sistem corupt și să aleagă drumul drept”
- Atac tragic la târgul de Crăciun din Magdeburg
Strategia națională de combatere a sărăciei energetice este deficitară
Getting your Trinity Audio player ready...
|
Eforturile României de a reduce sărăcia energetică sunt considerate deficitare, conform unui raport publicat de Energy Policy Group (EPG) și Observatorul Român al Sărăciei Energetice. Documentul subliniază lipsa unor elemente esențiale în strategia națională, inclusiv mecanisme de finanțare clare și obiective instituționale bine definite.
Raportul atrage atenția că sărăcia energetică a fost tratată de-a lungul timpului ca un fenomen izolat, nefiind integrată adecvat în planurile naționale de tranziție energetică pe termen lung. Într-o Europă care caută soluții pentru a atenua efectele schimbărilor climatice, politicile energetice trebuie să includă și măsuri socio-economice care să protejeze populațiile vulnerabile.
„Combaterea sărăciei energetice și asigurarea unei tranziții juste sunt printre cele mai relevante metode de abordare a impactului socio-economic. Cu toate acestea, prezentul raport evidențiază limitările abordării actuale a României”, se arată în document.
Lipsa unei definiții clare și lacune în implementare
Unul dintre punctele critice identificate este lipsa unei definiții clare a conceptului de „tranziție justă” în documentele strategice ale României. Aceasta este adesea asociată doar cu eliminarea cărbunelui, ignorând alte regiuni afectate de emisii ridicate de carbon. Raportul subliniază că, deși măsurile legate de educație și locuri de muncă verzi sunt importante, strategiile românești omit aspecte esențiale precum diversificarea economică și impactul asupra femeilor și grupurilor vulnerabile.
Cercetătoarele EPG remarcă și faptul că guvernul nu a implementat măsuri adecvate pentru a colecta și monitoriza date privind sărăcia energetică, lăsând astfel problemele nerezolvate la nivel sistemic. În lipsa unor mecanisme de guvernanță eficientă și coordonare între instituții, România riscă să întâmpine un răspuns negativ din partea populației față de măsurile de tranziție energetică.
Pentru a îmbunătăți eforturile de combatere a sărăciei energetice, raportul propune mai multe măsuri, printre care:
- Integrarea sărăciei energetice ca temă transversală în legislație și clarificarea responsabilităților instituționale;
- Crearea unui sistem național de colectare și monitorizare a datelor;
- Înființarea unui grup de acțiune guvernamental pe tema sărăciei energetice pentru coordonare și implementare.
În ceea ce privește tranziția justă, experții solicită definirea clară a conceptului și stabilirea obiectivelor strategice, oferind un cadru pentru transformare economică și educațională adaptat la condițiile locale. Alte recomandări vizează participarea publicului, implicarea industriei și sindicatelor și creșterea transparenței în procesul decizional.
Raportul publicat subliniază necesitatea unor reforme urgente și cuprinzătoare pentru ca România să facă față provocărilor legate de sărăcia energetică și tranziția justă. În lipsa unor măsuri concrete și coerente, România riscă să rămână în urma altor state europene în ceea ce privește adaptarea la noile realități economice și climatice.
Partajează asta:
- Dă clic pentru a partaja pe Twitter(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a partaja pe Facebook(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru partajare pe WhatsApp(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a trimite o legătură prin email unui prieten(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a partaja pe LinkedIn(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a imprima(Se deschide într-o fereastră nouă)